Evoluția recentă

Context: În cadrul analizei realizate în etapa concursului pentru desemnarea echipei ce va lucra la actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu, în privința evoluției recente a orașului, s-au identificat o serie de concluzii preliminare structurate pe categoriile Cultură, Economie, Mobilitate, Zone Protejate, Spații Verzi, Echipamente Publice. Acestea sunt prezentate mai jos, ca punct de pornire pentru demersurile de actualizare a documentației P.U.G. a Municipiului Sibiu.

Cultură

La nivelul orașului sunt localizate numeroase obiective culturale – muzee, biserici, centre culturale, universități, și nu numai, însă acestea sunt în principal grupate în zona centrului istoric. În partea sudică, în cadrul Pădurii Dumbrava este localizat un muzeu în aer liber și anume Muzeul Civilizației Populare.

În cartierele sau în fostele zone industriale din oraș, destinate conversiei, au mai avut loc încercări de inserare și închegare a unor teatre și spații independente, însă în continuare zona centrala este preferată pentru activitățile culturale.

La Sud de Municipiu Sibiu, în Cisnădie și Cisnădioara s-au dezvoltat obiective cu caracter cultural ce organizează constant evenimente, acestea atrăgând și locuitorii Sibiului.

De asemenea, localitățile din zona periurbană au posibilitatea să își dezvolte centrele culturale, în special în zonele istorice, bisericile monument și prin vechea infrastructură de cămine culturale, cu condiția renovării și reabilitării acestora.

Concluzii

Ținta culturală a P.U.G. Sibiu 2011, documentul supus actualizării, a fost conservarea și dezvoltarea de noi funcțiuni culturale, care să ajute la creșterea atractivității orașului pentru o plajă largă de activizați culturale.
Măsurile propuse au pus accent în primul rând pe conservarea patrimoniului construit, apoi pe conversia funcționala/dezvoltarea de noi capacități în zonele constituite sau dezvoltarea și viabilizarea altor suprafețe noi.
În perioada de aplicare a P.U.G. 2011 patrimoniul sibian a fost obiectul intervențiilor punctuale de restaurare și reabilitare. Conversiile funcționale propuse, care au vizat fosta zonă industrială și ansamblul spitalicesc din zona centrală nu s-au materializat. În aceeași măsură, cu o singură excepție notabilă (Habermann Markt), funcțiunile culturale nou propuse atât pe rezervele de teren din centru cât și cele din cadrul zonelor de urbanizare de la periferie nu s-au materializat.
În prezent, proiectul Centrului de Spectacole și Conferințe, amplasat pe locul Teatrului Național Radu Stanca, este în desfășurare.

Economie

Sectorul economic este susținut de mai multe sectoare: industrial, terțiar, turistic și universitar. Sectorul principal este cel industrial, cu două mari zone aflate în partea de Vest și de Est a Intravilanului Municipiului Sibiu. Acestea se învecinează cu suprafețe cu potențial din punct de vedere al dezvoltării funcțiunilor conexe industriei – servicii și locuire. Fosta zonă industrială din proximitatea Centrului Istoric, destinată conversiei funcționale și urbanistice creează, din punct de vedere al amplasării și relației cu vecinătățile, o ruptură în țesutul urban și obturează relații importante de circulație și (ex. relația râul Cibin – Centrul Istoric).

Sectorul terțiar este și acesta semnificativ, orașul fiind un important centru regional unde sunt grupate numeroase societăți care se ocupă de prestarea de servicii în domeniul hotelier, administrativ, bancar, al asigurărilor de stat / private și diverse instituții publice.

Zonele comerciale sunt preponderent dezvoltate în afara Sibiului, pe limitele de Sud-Est și Sud-Vest. Acestea au reprezentat până de curând singurele ”aglomerări” comerciale care deserveau atât Municipiul Sibiu, cât și localitățile învecinate. Lipsa dezvoltărilor imobiliare rezidențiale din Municipiul Sibiu a pus presiune pe localitățile limitrofe.

Concluzii

Ținta economica a P.U.G. Sibiu 2011 a fost profilarea Municipiului Sibiu ca centru de servicii, afaceri, comunicare, media și educație superioară de importanță regională și națională.
Măsurile propuse au pus accent pe echilibrarea funcțională a municipiului și pe menținerea și modernizarea profilelor de activități existente.
Pentru atingerea obiectivelor, măsurile propuse au avut în vedere în primul rând amplasarea funcțiunilor în noile extinderi. Secundar, s-a optat pentru amplasarea acestor funcțiuni în cadrul fostelor platforme industriale/unități militare dezafectate/vechiul ansamblu spitalicesc, printr-o serie de conversii, iar în cele din urmă, având în vedere rezervele limitate de teren aflate în interiorul zonelor construite, s-a avut în vedere propunerea de amplasare a funcțiunilor în locațiile centrale vacante. În perioada de funcționare a P.U.G. 2011 măsurile care vizau creșterea economică a Municipiului Sibiu au fost puse parțial în aplicare.
Noile extinderi care au fost reglementate prin subzone de urbanizare au fost ocupate într-un procent mic, indiferent de tipul de funcțiune abordat. Lipsa unui instrument coerent de reparcelare și a unor Master-planuri / Planuri Urbanistice Zonale pe zonele nou introduse în intravilan, a împiedicat majoritatea inițiativelor private, fie că a fost vorba de zonele de urbanizare cu profil industrial, rezidențial sau servicii/comerț.
Asemănător noilor extinderi, și zonele de restructurare/conversie au fost ocupate într-un procent mic. Majoritatea noilor dezvoltări din cadrul zonelor încadrate în subzonele de restructurare au fost din sfera rezidențială. Conversiile funcționale ale platformelor din perioada de după suspendarea activității industriale din zona centrala, aflate în Zona Construită Protejată (ZCP) - Centrul Istoric nu s-au materializat, disfuncțiile create prin neatingerea obiectivelor accentuându-se.
Utilizarea amplasamentelor centrale vacante pentru dezvoltarea infrastructurii pentru sectorul terțiar (birouri, instituții, servicii, comerț, expo) s-a realizat într-o proporție mică, singurul proiect notabil finalizat fiind Piața Habermann amplasată în zona centrală, iar în desfășurare se află proiectul Centrului de Spectacole și Conferințe, amplasat pe locul Teatrului Național Radu Stanca.

Mobilitate

La nivelul teritoriului, municipiul Sibiu are o deservire și accesibilitate rutieră, feroviară și aeriană ridicată. Accesibilitatea rutieră este asigurată prin traseul Coridorului Paneuropean IV: Nădlac – Constanța,

Sibiul, având realizată centura ocolitoare pe zona de Nord, parte din autostrada A1 dar și prin DN1 care traversează intravilanul pe direcția E-V. Aeroportul este localizat în partea de Vest, cu legătură rutieră directă cu centrul Sibiului, iar gara feroviară principală este amplasată în proximitatea zonei centrale.

Principalele probleme de mobilitate sunt reprezentate de:

Barierele topografice și antropice – elemente din cadrul natural și construit ce stânjenesc libera deplasare sau conectivitate între zone sau funcțiuni: Cornișa Cibinului, care prin numărul redus de poduri restricționează legăturile pe direcția N-S iar calea ferată cu doar câteva puncte de traversare, izolează anumite cartiere de zona centrală. O altă disfuncție este reprezentată și de lipsa legăturii dintre cartierele rezidențiale aflate în partea de Sud-Sud-Est a orașului cu Zona Industrială Vest.
Concentrarea funcțiunilor rezidențiale/de producție pe direcțiile S-E respectiv N-V și lipsa traseelor alternative duce la blocarea zonei centrale în diferite intervale orare.
Deși orașul este bine deservit din punct de vedere al transportului public, pentru zona Metropolitană și periurbană nu s-a ajuns la un consens, rezultând astfel zone de locuire cu densitate mare care nu sunt acoperite de transportul în comun.

Din punct de vedere al transportului public, orașul este bine deservit iar în zona centrală există și piste de biciclete însă ambele servicii nu sunt extinse și în zona metropolitană și periurbană.

Concluzii

Ținta mobilității P.U.G. Sibiu 2011 a fost modernizarea, eficientizarea și extinderea sistemului de circulație urbană.
Măsurile propuse au pus accent pe modernizarea și reconfigurarea intersecțiilor, a nodurilor de circulație, propunerea de noi poduri, pasaje și pasarele, realinierea aliniamentului bulevardelor principale pentru o viitoare modificare a profilului stradal, crearea de noi străzi, a unei rețele de piste și trasee pentru biciclete, realizarea unor parcaje publice de mare capacitate, și realizarea trenului urban
În perioada 2011-2019, masurile care vizau îmbunătățirea mobilității municipiului Sibiu au fost puse parțial în aplicare.
Pentru realizarea obiectivelor, măsurile propuse au avut în vedere în mod egal modernizarea străzilor, a intersecțiilor existente, completându-le cu o rețea de piste de biciclete, dar și realizarea de noi străzi, realizarea trenului urban, a unor noi poduri, pasaje și pasarele.
Intervențiile din perioada 2011-2019 care au vizat sistemul de circulație s-au concentrat pe zonele construite, zonelor destinate urbanizării revenindu-le un procent foarte mic de străzi noi. În aceasta perioada disfuncțiile majore de la nivelul circulației nu au fost remediate, întrucât o serie de proiecte prioritare, stabilite prin P.U.G. 2011, abia recent au fost demarate.

Zone protejate

Principala zonă construită protejată (ZCP) a orașului Sibiu este Centrul Istoric. Aceasta este reprezentata de ansamblul fortificațiilor orașului medieval, dar și de numeroasele monumente de secol XVII-XIX care se găsesc în afara fortificațiilor.

Zone construite protejate compuse din centrele localităților vecine sau din ansambluri ale bisericilor evanghelice sau ortodoxe ce există în aproape fiecare din acestea, amplasate în jurul Sibiului pot forma un sistem de turism cultural valoros și divers, împreună cu Sibiul ca centru principal.

În cadrul orașului sunt prezente și arii naturale protejate precum Parcul Dumbrava Sibiului, care se leagă de centrul orașului prin Parcul Sub Arini. Pe lângă această zonă se regăsește și Dealul Gușterița, în partea de nord a orașului, care reprezinta o valoare din punct de vedere peisagistic, un punct cu potențial de dezvoltare a unei zone cu vedere panoramică asupra orașului și asupra Carpaților Meridionali, potențial în curs de accesare prin proiecte recent demarate de Primăria Municipiului Sibiu.

Regăsim încă trei zone naturale cu vegetație valoroasa, propuse ca zone protejate dar neimplementate: Valea Farmandoala, malurile râului Cibin în amonte și zona aflata la nord de oraș, în extravilan. În prezent, zonele menționate au potențial pentru dezvoltarea unor axe turistice majore.

Concluzii

Țintele P.U.G. Sibiu 2011 cu privire la zonele protejate au avut în vedere protejarea și conservarea atât a zonelor construite valoroase cât și a zonelor naturale/a resursei de teren.
Măsurile propuse au pus accent pe protejarea habitatelor naturale valoroase prezente în luncile râurilor, reducerea emisiilor și a factorilor de poluare, limitarea regimului de construire în zonele cu riscuri naturale și extinderea etapizată a zonelor propuse spre urbanizare. De asemenea, s-a pus accent și pe protejarea siluetei vizuale (a profilului) orașului ca imagine identitară, menținerea structurilor rurale valoroase și a peisajului cultural al satelor asimilate în interiorului orașului de-a lungul timpului.
În ultimul deceniu, măsurile care vizau zonele protejate din cadrul Municipiului Sibiu au fost puse parțial în aplicare.
Conservarea cadrelor atât naturale cât și construite valoroase au fost realizate, întrucât acest lucru nu a implicat măsuri active, reglementarea în cadrul P.U.G.2011 fiind suficienta pentru menținerea elementelor valoroase.
Măsurile care au avut intenția de a controla extinderea cadrului construit în noile zone introduse în intravilan prin P.U.G. 2011, nu au funcționat conform așteptărilor, suprafețele însemnate introduse în intravilan, rămânând într-un procent foarte mare neurbanizate.
De asemenea, protejarea fondului construit cu caracter industrial din imediata vecinătate a Centrului Istoric prin intermediul unor conversii funcționale, nu a fost realizată, acesta rămânând în continuare o bariera fizică între cartierele nord-vestice și Centru, starea lui degradându-se în continuare.
Privind reducerea emisiilor și a factorilor de poluare, propunerea prevăzută în PUG 2011, a centurilor vegetale de protecție în lungul surselor de emisie, nu a fost realizată.

Spații verzi

Principalele trasee de promenadă și petrecere a timpului în aer liber din interiorul Sibiului sunt localizate în Pădurea Dumbrava și în Parcul Sub Arini. Amenajarea în curs a Lacului Binder și a unui parc în cartierul Tilișca, intervenții de importanța orășenească, vor crea spații verzi în zonele nedeservite până acum de astfel de facilități.

Amenajarea în curs a luncii Cibinului va oferi un spațiu verde liniar în proximitatea centrului. Pădurea Gușterița oferă un punct important de belvedere, însă lipsa amenajărilor și terenul accidentat, nu o fac atractiva pentru publicul larg, singurii utilizatori de acum făcând parte din categoria bicicliștilor, motocicliștilor și grupelor tinere de vârsta. Această situație se va schimba însă datorită proiectului, în curs de dezvoltare, demarat de către Primăria Municipiului Sibiu.

Zonele de agrement importante ce se află în imediata apropiere a Sibiului: Pădurea Cisnădioara, Valea Argintului, Păltiniș, zona Tocile (Sadu), Curmătura (Rășinari). Deși aceste zone sunt ușor accesibile din Sibiu, municipiul are nevoie să își dezvolte o rețea de spații verzi, care să deservească locuitorii la distanțe de mers pe jos față de locuințele acestora, în special în zonele de extindere rezidențiale unde deocamdată există și teren disponibil.

De asemenea, este importanta păstrarea și îmbunătățirea zonelor verzi în cartierele existente deoarece nu există foarte multe alte posibilități de extindere.

Concluzii

Ținta P.U.G. Sibiu 2011 cu privire la spațiile verzi a avut în vedere asigurarea necesarului de spații verzi raportat la populația municipiului.
Măsurile propuse în vederea atingerii obiectivului au vizat înființarea de noi parcuri pentru suplimentarea zonelor verzi din interiorul orașului și dar reabilitarea suprafețelor libere din cadrul cartierelor.
În perioada 2011-2019, măsurile avute în vedere pentru asigurarea necesarului de spații verzi al Municipiului Sibiu au fost puse în aplicare într-un procent redus. Astfel, spațiile verzi existente în momentul elaborării P.U.G. 2011 au fost păstrate și reabilitate, însa până de curând, nu a fost pusă problema suplimentării acestora, deși reglementările P.U.G. 2011 prevedeau pe plan suprafețele destinate exproprierilor.
În prezent au fost demarate o serie de proiecte care vor avea ca efect creșterea suprafeței de spații verzi pe cap de locuitor, însă va fi nevoie și de alte inițiative pentru a se asigura cei 26 mp spațiu verde/locuitor.

Economie

Sibiul este bine deservit de echipamente publice de importanță municipală sau județeană, acestea fiind concentrate în principal în zona centrală sau pe Axa Centru – Pădurea Dumbrava.

Zonele pentru cazare sunt concentrate în special în zona centrului istoric sau în vecinătatea acestuia. Se conturează astfel axa Centru – Pădurea Dumbrava – Păltiniș (stațiune importanță și interes național, dar cu o promovare deficitară și cu infrastructură subdezvoltată raporta la cerințele turistice).

Noile zone de agrement importante sunt prevăzute sau ar putea să se dezvolte în special în sudul orașului.

Agroturismul este și el bine dezvoltat în toată Mărginimea Sibiului.

În cartierele dezvoltate după anii 2000, atât pe teritoriul Sibiului cât și în împrejurimi, nu au fost dezvoltate echipamente publice, fapt ce a dus la creșterea presiunii pe cele existente, construite înainte de 1990. Această situație a generat probleme de trafic la orele de vârf dinspre periferie spre centru și invers.

Concluzii

PUG 2011 propune menținerea cartierelor rezidențiale existente și asigurarea necesarului de suprafețe pentru noi locuințe, împreună cu dotările complementare în zonele noi de urbanizare.
Măsurile propuse în vederea atingerii obiectivelor au vizat evitarea supra-densificării cartierelor construite înainte de 1990, extinderea echilibrată a funcțiunii rezidențiale în Nord, Sud și Vest.
Cartierele existente în momentul elaborării P.U.G. 2011 au fost păstrate în aceeași formă morfologică și funcțională, însă cartierele propuse, similar zonelor de urbanizare, nu au fost dezvoltate.
De asemenea, elementele prioritare menționate de P.U.G. 2011 nu s-au materializat.